Doina Ruști este invitată de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați în cadrul conferințelor universității (în avanpremiera Conferinței Școlilor doctorale, ajunsă la a 13-a ediție), sub egida proiectului UGAL Cultural. Organizatoarea evenimentului este prof. univ. dr. Carmen Andrei.

Narațiunea confesivă și tentațiile autobiograficului sunt două dintre problemele prozei contemporane, pe care Doina Ruști le va aborda în conferința ei, urmată de o dezbatere pe margina romanului Ferenike, recent apărut la ed. Humanitas. Evenimentul are loc miercuri, 11 iunie, la ora 13, în Aula „Al. I. Cuza”, a Universității „Dunărea de Jos”.

Alături de invitată, participă: Prof. univ. dr. Simona Antofi, Prof. univ. dr. habil. Nicoleta Ifrim și Prof. dr. ing. habil. Marian Barbu, rectorul Universității.

Întâlnirea este moderată de Profesor univ. dr. habil. Carmen Andrei.

Conferința este urmată de lansarea de carte și o sesiune de autografe.

Tema conferinței se axează pe mijloacele de manifestare a ficțiunii în spațiul anamorfotic al narațiunii confesive și este însoțită de dezbateri.

Având ca punct de pornire un eveniment din timpul copilăriei, romanul Ferenike conturează treptat experiențe legate de istoria actuală, în ideea că orice faptă neînsemnată are urmări, decide alte întâmplări, schimbă perspectiva asupra trecutului. Pe această temă este plasată o poveste puternică, despre rolul discret, dar important, pe care îl are orice individ în metamorfozele istoriei mari. Între vizita unei delegații vietnameze într-un sat din Câmpia Dunării și surprinzătoarea vizită a președintelui american Richard Nixon, în România, se întind fapte care determină o parte însemnată a istoriei și mai ales a Războiului din Vietnam. Dar acesta este doar fundalul unor întâmplări mărunte, care treptat contribuie la una dintre cele mai complexe experiențe ale naratoarei.

Ferenike este și un experiment de investigare a confesiunii, din zonele ei mistice spre cele histrionice sau manipulative, cu intenția declarată de a reaminti că dincolo de narațiune se află întotdeauna forța povestitorului. „În literatură nu fabulația se află pe primul loc, ci puterea ei de a face ca ideea să triumfe: ferein nike. Ferenike.” afirmă Doina Ruști. Romanul aduce și o atmosferă balcanică, deconspirând sursa multora dintre scrierile Doinei Ruști, dar și „țesătura” unei istorii care începe în perioada dintre cele două războaie și sfârșește în actualitate, alcătuind treptat o mitologie personală, a scrisului și a vieții.