UGAL

Anexa la Hotărârea Senatului nr. 137 din 14 aprilie 2022

 

CARTA

UNIVERSITĂȚII  „DUNĂREA  DE  JOS” DIN  GALAȚI

 

ISTORIC

 

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (numită în continuare Universitate) este o instituţie de învăţământ superior de stat, înfiinţată în anul 1974, care funcţionează în baza Decretului nr. 105/1974, având o Cartă Universitară ale cărei prevederi concordă cu legislaţia naţională şi cu principiile Spaţiului European al Învăţământului Superior, cunoscute de membrii comunităţii universitare. În anul 1991, prin Ordinul Ministrului, a fost stabilită denumirea actuală a instituției: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Istoria învăţământului superior din Galaţi cuprinde următoarele etape:

1948: înfiinţarea Institutului de Îmbunătăţiri Funciare;

1951: înfiinţarea Institutului Mecano - Naval;

1953: comasarea Institutului Mecano - Naval cu Institutul Agronomic şi cu Institutul de Pescuit şi Piscicultură (transferate din alte centre universitare) şi crearea Institutului Tehnic din Galaţi;

1954: înființarea Facultății de Mecanică prin HCM nr.14/9 ianuarie 1954, anterior funcționând Institutul Tehnic Galați (HCM nr. 2727/1953), urmașul Institutului Mecano – Naval din Galați (HCM nr.1050/2 octombrie 1951);

1955: comasarea Institutului Tehnic cu Institutul de Industrii Alimentare din Bucureşti;

1957: transformarea Institutului Tehnic în Institutul Politehnic;

1959: înfiinţarea Institutului Pedagogic şi mutarea la Iaşi a Institutului de Îmbunătăţiri Funciare;

1974: crearea Universităţii din Galaţi prin unirea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic (Decretul Consiliului de Stat din 20 martie 1974);

1991: Universitatea din Galaţi devine Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (Hotărârea Guvernului din 4 ianuarie 1991).

În structura institutelor menţionate, au funcționat programe de studiu unice în ţară: construcţii navale, exploatarea navelor şi a porturilor, industrii alimentare, tehnică piscicolă, frigotehnie, fapt care a făcut ca un important proces de concepţie, privind elaborarea planurilor şi a programelor de învăţământ, a cursurilor, dotarea laboratoarelor etc., valorificat în prezent şi în alte centre universitare ale ţării, să fie în întregime opera corpului profesoral de specialitate din învăţământul superior gălăţean.

 

ELEMENTE DE IDENTITATE

 

Identitatea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi este asigurată prin:

  1. Denumire: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, inițialele oficiale fiind UDJG;
  2. Emblemă, reprezentând sub formă stilizată treptele care duc spre arcadele ştiinţei, cu inscripţia: „UNIVERSITAS GALATIENSIS” şi ţinută de ceremonie (robă şi tocă), stabilite de Senat;
  3. Ziua Universităţii - 20 martie;
  4. Sediul administrativ: Galaţi, str. Domnească, nr. 47, cod 800008.

 

Capitolul 1

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art. 1.

(1) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este o instituţie de stat, de interes public, care funcţionează în baza Constituţiei României şi a legislaţiei în vigoare, cu respectarea a cel puţin următoarelor acte internaţionale:

  1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
  2. Declarația de la Lima cu privire la libertatea academică și autonomia instituțiilor de învățământ superior (The Lima Declaration on Academic Freedom and Autonomy of Institutions of Higher Education, 1988);
  3. Magna Charta a Universităților Europene (The Magna Charta of European Universities, Bologna, 1988);
  4. Declaraţia de la Bologna privind aria europeană a învăţământului superior (1999);
  5. Convenţia de la Lisabona privind recunoașterea diplomelor (2000).

(2) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați va respecta acordurile internaționale în care România este parte și care se vor semna după intrarea în vigoare a Cartei Universității.

 

Art. 2

Carta este documentul care stabileşte misiunea Universităţii, principiile academice, obiectivele, structura şi organizarea acesteia.

 

Capitolul 2

MISIUNE ŞI OBIECTIVE

 

Art. 3

(1) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi îşi asumă misiunea de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

  1. formare iniţială şi formare continuă la nivel universitar şi postuniversitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic;
  2. cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, formare continuă, perfecţionare, conversie în domenii prioritare de dezvoltare a României.

(2) Universitatea oferă tuturor membrilor comunităţii condiţiile necesare pentru valorificarea aptitudinilor personale prin învăţământ, cercetare ştiinţifică şi activităţi socio-culturale, în limita resurselor existente, a legislației în vigoare și a priorităților stabilite prin strategiile interne ale Universității.

(3) Universitatea îşi asumă rolul de centru cultural şi civic menit să contribuie la formarea şi la difuzarea valorilor culturale, la promovarea pluralismului opțiunilor şi la dezvoltarea culturii politice şi civice.

(4) Universitatea îşi asumă rolul de pol de creație socio-umanistă, științifică şi tehnologică pentru sprijinirea tuturor unităţilor economice, de învăţământ şi sociale din regiune.

(5) Universitatea are misiunea de a promova valorile culturii naţionale şi universale.

 

Art. 4

Universitatea îşi îndeplineşte misiunea prin realizarea următoarelor obiective:

(1) Formarea de specialişti cu pregătire superioară pentru învăţământ, ştiinţă şi cultură, sănătate, activităţi tehnice, economice, juridice, sociale, potrivit programelor de studii universitare aflate în structura Universităţii, standardelor educaţionale şi cerinţelor societăţii.

(2) Actualizarea şi perfecţionarea pregătirii specialiştilor prin programe de studii universitare de masterat, de doctorat, studii postdoctorale şi postuniversitare şi de formare continuă.

(3) Asigurarea calităţii activităţii didactice la nivelul standardelor naţionale şi internaţionale prin:

  1. perfecţionarea planurilor de învăţământ, a fişelor disciplinelor şi a metodelor didactice de predare şi de evaluare;
  2. perfecţionarea învăţământului bazat pe sistemul european de credite transferabile (European Credit Transfer System - ECTS), atât în evidența rezultatelor profesionale ale propriilor studenți de la toate formele de învățământ, cât și în operarea transferului de rezultate profesionale obținute de studenți ca urmare a frecventării și a promovării probelor la discipline cuprinse în planurile de învățământ ale altor universități;
  3. dezvoltarea, diversificarea şi valorificarea preocupărilor legate de informatizarea procesului educaţional-formativ;
  4. descoperirea, stimularea şi valorificarea aptitudinilor studenţilor, acordându-se o atenţie deosebită valorilor individuale.

(4) Dezvoltarea cercetării avansate, fundamentale şi aplicative prin:

  1. creşterea potenţialului uman şi a resurselor materiale ale centrelor de cercetare;
  2. stimularea participării colectivelor de cercetare la competiţiile de nivel naţional şi internaţional, pentru susţinerea financiară şi pentru asigurarea vizibilităţii cercetării fundamentale şi aplicative;
  3. dezvoltarea, atestarea şi diversificarea centrelor de cercetare;
  4. dezvoltarea cooperării ştiinţifice internaţionale, inclusiv prin stimularea participării în cadrul programelor de cercetare, dezvoltare, inovare la nivel internaţional;
  5. dezvoltarea procesului de inovare şi transfer tehnologic din cadrul Universității;
  6. consolidarea și dezvoltarea de parteneriate cu mediul economic în vederea implementării și transferului tehnologic;
  7. acordarea de consiliere, de susținere logistică și financiară pentru protecția proprietății intelectuale a rezultatelor cercetării;
  8. digitalizarea unor procese din Universitate pentru eficacitate sporită și transparență.

(5) Asigurarea managementului calităţii pentru activităţile didactice, de cercetare şi cele administrative prin structurile create în acest scop.

(6) Cunoaşterea realităţilor şi tendinţelor din învăţământul superior românesc, european şi mondial prin participarea membrilor comunităţii universitare la programe de cercetare, dezvoltare, inovare şi la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

(7) Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a procesului educațional-formativ, a cercetării ştiinţifice şi a microproducţiei.

(8) Dezvoltarea continuă a sistemului informatic conectat la reţelele naţionale şi internaţionale, care să asigure satisfacerea cerinţelor integrării în societatea informaţională.

(9) Continuarea dezvoltării, modernizării şi informatizării bibliotecii şi a întregii baze informaţionale a Universităţii şi conectarea acesteia la surse de informare reprezentative la nivel naţional şi internaţional.

(10) Sprijinirea şi coordonarea obiectivelor cluburilor sportive din subordinea Universităţii.

(11) Conferirea tuturor tipurilor de titluri, ordine şi medalii prevăzute în sistemul naţional de diplome universitare şi postuniversitare. Universitatea încununează contribuţia unor personalităţi din ţară şi din străinătate la viaţa ştiinţifică şi culturală a lumii contemporane prin conferirea titlurilor de Doctor Honoris Causa, Profesor onorific şi Senator de onoare şi onorează activităţile de excepţie ale profesorilor pensionari cu titlul de Profesor Emerit, pe baza unei Metodologii elaborate și aprobate de Senatul universitar.

 

Art. 5

(1) Universitatea este o instituţie de stat de interes public, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de autonomie universitară şi de democraţie academică şi în care sunt respectate, cel puţin, următoarele principii:

  1. principiul autonomiei universitare;
  2. principiul libertăţii academice;
  3. principiul centrării procesului educațional-formativ pe student;
  4. principiul răspunderii publice;
  5. principiul asigurării calităţii;
  6. principiul echităţii şi egalităţii de şanse;
  7. principiul eficienţei manageriale şi financiare;
  8. principiul transparenţei;
  9. principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;
  10. principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
  11. principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;
  12. principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor care privesc interese comune;
  13. principiul respectării eticii universitare;
  14. principiul incluziunii sociale;
  15. principiul subsidiarităţii;
  16. dreptul la opinie şi libertatea de exprimare;
  17. dreptul la liberă asociere.

 

Capitolul 3

AUTONOMIA UNIVERSITARĂ

 

Art. 6 AUTONOMIA

(1) Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările naţionale ale dezvoltării învăţământului superior stabilite prin lege. Autonomia universitară este garantată prin Constituţie, iar libertatea academică este garantată prin lege.

(2) Comunitatea universitară este constituită din studenţi, din personal didactic şi de cercetare, precum şi din personal didactic şi de cercetare auxiliar. Din comunitatea universitară fac parte şi persoanele cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare, prin hotărâre a Senatului universitar.

(3) Universitatea îşi stabileşte misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea legislaţiei în vigoare, în virtutea autonomiei universitare.

(4) Autonomia universitară se corelează cu principiul asumării răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activități didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o desfășoară membrii comunităţii academice a Universităţii.

(5) Răspunderea publică implică obligaţia Universităţii sub următoarele aspecte:

  1. respectarea legislaţiei în vigoare, a Cartei proprii, a politicilor naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;
  2. aplicarea reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi la evaluarea calităţii în învăţământul superior;
  3. respectarea politicilor de echitate şi de etică universitară cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională universitară, aprobat de Senatul universitar;
  4. asigurarea eficienţei manageriale prin utilizarea optimă a resurselor şi prin eficienţa cheltuirii fondurilor publice, indiferent de originea acestora;
  5. asigurarea transparenţei tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
  6. respectarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a drepturilor şi libertăţilor studenţilor;
  7. utilizarea consimțământului informat și protejarea datelor cu caracter personal ale tuturor persoanelor vizate;
  8. participarea fiecărui membru al comunităţii academice, prin propria activitate, la creşterea prestigiului instituţiei.

 

Art. 7

(1) Autonomia universitară presupune:

  1. Autonomia organizatorică. Comunitatea academică îşi stabileşte misiunea proprie, strategia instituţională, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie.
  2. Autonomia financiară şi administrativă. Comunitatea academică îşi gestionează resursele materiale şi umane, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
  3. Autonomia didactică şi de cercetare ştiintifică. Membrii comunităţii academice se bucură de libertate de cercetare, de activitate artistică şi de transfer de cunoştinţe, de stabilire şi adoptare a propriilor programe de cercetare, de participare la competiţii de granturi naţionale şi internaţionale, de publicare a rezultatelor propriilor demersuri de cercetare, de organizare de manifestări ştiinţifice cu participare internă sau internaţională. Libertatea individuală trebuie să țină cont de principiile de etică academică, precum și de strategiile interne de dezvoltare ale Universității privind utilizarea resurselor proprii.
  4. Autonomia jurisdicțională constă în dreptul Universității de a decide prin organismele de conducere proprii asupra modului de elaborare și de aplicare a Cartei, precum și în celelalte chestiuni ce țin de competența sa, conform legii. Prerogativele competenței jurisdicționale ale Universității nu pot fi delegate, total sau parțial, altor autorități din afara instituției.

(2) Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice.

 

Art. 8

Autonomia universitară se realizează prin:

  1. programarea, organizarea şi perfecţionarea procesului educaţional-formativ;
  2. organizarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării, inovării, perfecţionării şi transferului tehnologic;
  3. stabilirea programelor de studii, a planurilor de învăţământ şi a fişelor disciplinelor, în acord cu standardele naţionale și internaționale;
  4. admiterea candidaţilor la studii pe baza criteriilor generale stabilite de ministerul de resort şi a propriilor criterii care nu pot fi inferioare celor stabilite la nivel naţional;
  5. selectarea şi promovarea personalului didactic şi a celorlalte categorii de personal şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice;
  6. acordarea, în condiţiile legii, a titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, precum şi a unor distincţii universitare;
  7. stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din ţară şi din străinătate;
  8. asigurarea ordinii şi a disciplinei în spaţiul universitar;
  9. stabilirea şi folosirea unor simboluri şi însemne proprii;
  10. publicarea în editura proprie, Galati University Press, precum şi în alte edituri de prestigiu, a revistelor, a manualelor, a cursurilor, a lucrărilor de cercetare sau a oricăror altor materiale care sprijină procesul de învăţământ sau valorifică rezultatele cercetării ştiinţifice realizate în Universitate;
  11. înfiinţarea de societăți, de fundaţii, de asociaţii și de unități de învățământ preuniversitar, la propunerea Consiliului de administrație și cu aprobarea Senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ, de cercetare și de consultanță;
  12. înființarea de structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului economic și din personalități ale mediului academic, cultural și profesional extern;
  13. libertatea în ceea ce priveşte stabilirea temelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor conform legii;
  14. interzicerea periclitării sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiinţifice şi artistice;
  15. libertatea stabilirii de către Senatul universitar, la propunerea Consiliului de administraţie, a condiţiilor modificării statutului de student cu taxă;
  16. realizarea structurii, organizării şi funcţionării universităţii şi a facultăţilor cu respectarea legislaţiei în vigoare;
  17. mărirea normei didactice săptămânale minime, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă de ore convenţionale pe săptămână, stabilită prin lege, ca urmare a propunerii Consiliului de administraţie şi cu aprobarea Senatului universitar;
  18. asigurarea unei bune conduite în cercetarea ştiinţifică şi în activitatea universitară prin Comisia de etică universitară;
  19. soluţionarea, conform legii, a diferendelor legate de încălcările regulamentului de organizare şi de funcţionare şi ale altor norme interne;
  20. respectarea principiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate, conform prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 privind protecția datelor cu caracter personal și a legislației naționale în materie.

 

Art. 9

(1) În domeniul financiar, autonomia universitară înseamnă:

  1. dreptul de gestionare de către Universitate, potrivit legii, a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse;
  2. stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi a necesarului de investiţii;
  3. acordarea, din fonduri proprii, la propunerea Rectorului şi cu aprobarea Consiliului de administrație, a burselor de studiu şi de cercetare, distincte de cele atribuite de la buget, precum şi suportarea cheltuielilor legate de alte activităţi ale studenţilor, în limita prevederilor legale;
  4. perceperea de taxe și de penalități conform propunerii Consiliului de administrație și aprobarea metodologiilor de către Senatul universitar.

 

Art. 10

La nivel naţional, autonomia universitară se manifestă prin relaţia directă a Rectorului cu Ministerul de resort şi prin alegerea reprezentanţilor instituţiei în organismele profesionale, conform legii.

 

Art. 11 LIBERTATEA ACADEMICĂ

(1) Libertatea academică este garantată prin lege tuturor membrilor comunităţii academice şi presupune:

  1. dreptul comunităţii academice şi al membrilor ei de a produce, dobândi, dezvolta şi transmite liber cunoştinţe prin cercetare, prin dezbatere, prin predare, prin lectură, prin scris, fără niciun fel de ingerinţe politice, religioase sau de orice altă natură, cu respectarea principiilor de etică academică;
  2. dreptul comunităţii academice în ansamblu şi al fiecărui membru, de a participa la activităţile de învăţământ şi de cercetare ale Universităţii, precum şi la organizarea şi la conducerea acestor activităţi, în condiţiile legii, conform priorităților și strategiilor interne ale Universității;
  3. dreptul de a cerceta subiecte în orice domenii, prioritate având acele domenii ce pot aduce contribuții la ridicarea prestigiului universității, cu respectarea normelor de etică şi ale codurilor deontologice specifice, precum și cu respectarea principiilor de utilizare a resurselor Universității;
  4. dreptul de a selecta membrii comunităţii academice, în condiţiile legii şi conform metodologiilor propuse de Consiliul de administrație și aprobate de Senatul universitar.

(2) În Universitate este asigurată libertatea cercetării, dezvoltării, inovării în ceea ce priveşte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, cu respectarea legii și a procedurilor și strategiilor interne ale Universității în ceea ce privește alocarea resurselor.

(3) În Universitate este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiinţifice şi artistice, cu condiția respectării principiilor de etică academică.

(4) Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor opţionale şi facultative şi a specializărilor, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.

 

Art. 12 SPAŢIUL UNIVERSITAR

(1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, precum şi dotărilor aferente folosite de Universitate, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.

(2) În spaţiul universitar, membrii comunităţii academice pot exprima liber opinii academice, în cadrul organismelor universitare.

(3) Accesul în spaţiul universitar este permis numai persoanelor din comunitatea academică sau care justifică un scop legat de obiectul de activitate al Universităţii.

(4) Accesul presei şi al unor reprezentanţi ai instituţiilor publice se poate face numai cu acceptul conducerii universităţii (rector, prorectori) sau facultăţii (decan, prodecani).

(5) Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea publică.

(6) Spaţiul universitar este inviolabil şi este protejat conform legislaţiei în vigoare. Organele de ordine nu pot organiza razii şi/sau alte operaţiuni fără a cere permisiunea Rectorului sau Consiliului de administraţie. Intervenţia ambulanţelor şi a pompierilor este permisă în caz de forţă majoră.

 

Art. 13

Dreptul de a funcţiona în spaţiul universitar a oricărei structuri organizatorice, cu sau fără personalitate juridică, este condiționat de avizul Consiliului de administrație și de aprobarea Senatului universitar.

 

Capitolul 4

PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI DE FUNCŢIONARE

 

Art. 14

(1) Universitatea promovează gândirea liberă şi libertatea academică, fiind ataşată principiilor universalităţii valorilor cunoaşterii.

(2) Activitatea academică este bazată pe competenţa profesională, ştiinţifică şi pe conduita morală, acestea fiind criteriile fundamentale de apreciere a calităţii comunităţii universitare.

(3) Propaganda ideologică, etnică, politică sau religioasă este interzisă în spaţiile universităţii.

 

Art. 15

(1) Activitatea educațional formativă este inseparabilă de activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, în scopul de a permite învăţământului să urmeze evoluţia necesităţilor şi exigenţelor societăţii şi ale cunoaşterii ştiinţifice.

(2) Procesul educațional - formativ se realizează la nivelul principiilor şi al strategiilor educaţionale moderne, prevăzute de legislație, de strategiile naționale și internaționale din domeniu, promovând deschiderea către formare continuă, inovare cu prioritate către domeniile de specializare inteligentă.

 

Art. 16

(1) În cadrul procesului educațional - formativ şi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare și inovare studenţii sunt parteneri; opinia acestora, exprimată individual sau prin reprezentanţii pe care îi au în organismele de conducere, conform principiului reprezentativităţii, constituie un element de evaluare şi de perfecţionare a activităţii.

(2) Promovând dialogul permanent, Universitatea este locul predilect de întâlnire între cadrele didactice, cercetători, studenţi, rezidenți și alte categorii membre ale comunității academice, interesul comun fiind cel al cunoaşterii şi al cercetării libere, al formării şi al perfecţionării continue.

 

Art. 17

(1) Comunitatea universitară este deschisă cetăţenilor români şi străini, fără discriminări, cu respectarea condiţiilor legale referitoare la nivelul studiilor.

(2) Drepturile şi îndatoririle membrilor comunităţii universitare sunt stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin reglementările Universităţii.

(3) Intrarea în comunitatea universitară a personalului didactic şi de cercetare, a personalului didactic auxiliar și de cercetare şi a personalului nedidactic se face potrivit legii.

(4) Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă.

(5) Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde pentru încălcarea normelor etice sau de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului universităţii.

 

Art. 18

(1) Admiterea candidaţilor se face prin aplicarea propriei metodologii de desfăşurare a concursului de admitere la programele de studii oferite, elaborată în fiecare an, cu respectarea metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare, elaborate de Ministerul de resort.

(2) Metodologia de admitere, criteriile de selecţie, inclusiv cifrele de şcolarizare se aprobă în Senat, la propunerea Consiliului de administraţie şi trebuie făcute publice în fiecare an, de către Universitate, cu cel puţin şase luni înainte de susţinerea concursului de admitere.

 

Art. 19.

(1) Activitatea didactică şi de cercetare din Universitate este organizată la nivelul următoarelor structuri funcţionale: facultăţi, departamente, centre şi laboratoare de cercetare.

(2) Funcţiile didactice în Universitate sunt următoarele:

  1. asistent universitar;
  2. lector universitar/şef de lucrări;
  3. conferenţiar universitar;
  4. profesor universitar.

(3) Funcţiile de cercetare din Universitate sunt:

  1. asistent cercetare;
  2. cercetător ştiinţific;
  3. cercetător ştiinţific gradul III;
  4. cercetător ştiinţific gradul II;
  5. cercetător ştiinţific gradul I.

(4) Echivalenţa funcţiilor de cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:

  1. cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;
  2. cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
  3. cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
  4. cercetător ştiințific gradul I se echivalează cu profesor universitar.

(5) În învățământul superior poate funcționa personal didactic asociat pentru funcțiile didactice prevăzute la alin (2).

(6) Posturile didactice şi de cercetare vacante din Universitate se ocupă prin concurs public, în conformitate cu prevederile legale, în baza Metodologiei-cadru aprobată prin hotarâre a Guvernului şi a metodologiilor proprii de concurs ale Universităţii. Senatul universitar aprobă posturile vacante propuse pentru a fi scoase la concurs de Consiliul de administrație şi rezultatele concursurilor.

(7) În raport cu necesitățile beneficiarilor și cele academice proprii, Senatul universitar poate aproba, la propunerea Consiliului de administrație, pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituției de învățământ superior a unor cadre didactice universitare și a altor specialiști cu valoare recunoscută în domeniu, din țară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiștilor fără grad didactic universitar recunoscut în țară, Senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanței, în conformitate cu standardele naționale.

(8) Contractul de angajare pe perioadă determinată, încheiat între Universitate și membri ai personalului didactic și de cercetare, în urma unui concurs, poate fi reînnoit, în funcție de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de Senatul universitar, precum și în funcție de nevoile de angajare și de resursele financiare ale instituției, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

Art. 20

(1) Activitatea educațional-formativă, de cercetare, dezvoltare și inovare didactică şi de cercetare din domeniul Sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare publice și private, în institute, în centre de diagnostic și tratament, în secții cu paturi, în laboratoare și în cabinete. Se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secții clinice, în specialități înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activități de învățământ și de cercetare ale departamentelor universitare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 

Art. 21

(1) În domeniul Sănătate se desfăşoară ca programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă, programe de rezidenţiat, de perfecţionare, de specializare, de studii complementare în vederea obţinerii de atestate şi de educaţie medicală şi farmaceutică continuă.

(2) Programele de pregătire în rezidenţiat se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Art. 22

(1) Facultăţile sunt unităţi funcţionale de bază ale Universităţii, fără personalitate juridică şi fără patrimoniu propriu, în care se desfăşoară:

  1. învăţământ universitar prin programe de studii universitare de licenţă, de masterat, de doctorat;
  2. învăţământ postuniversitar prin programe postdoctorale de cercetare avansată şi de formare şi dezvoltare profesională continuă;
  3. cercetare ştiinţifică, dezvoltare și inovare;
  4. prestări de servicii, expertiză și consultanță.

(2) O facultate poate include unul sau mai multe departamente și extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri și cicluri de studii universitare.

(3) Facultăţile se înfiinţează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin hotărâre a Senatului universitar, la propunerea Consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcţionează sau la propunerea Rectorului și cu avizul Consiliului de administrație.

 

Art. 23

(1) Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.

(2) Departamentul este condus de directorul de departament şi de Consiliul departamentului. Conducerea operativă a departamentului îi revine directorului de departament.

(3) Departamentele se înfiinţează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin hotărâre a Senatului universitar, la propunerea Consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcţionează.

 

Art. 24

(1) În Departament, poate funcţiona personal didactic asociat pentru următoarele funcţii: lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar, cu aprobarea Senatului.

(2) Departamentul poate invita, cu aprobarea Senatului, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate, pe o durată determinată, cadre didactice universitare şi specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, precum şi specialişti fără grad didactic universitar, recunoscuţi în ţară.

(3) În departamente, poate funcţiona, pe posturi distincte, şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenţi din toate cele trei cicluri de învăţământ universitar, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii, cu aprobarea Consiliului facultăţii şi a Senatului universitar.

 

Art. 25

(1) La nivelul departamentelor, se întocmesc statele de funcţii prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către Consiliul facultăţii.

(2) Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.

(3) În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică și a vechimii, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi.

(4) La departamentele cu discipline predate la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea Universităţii.

(5) Statul de funcții al personalului didactic și de cercetare se avizează de Consiliul facultății sau, după caz, de Consiliul școlii doctorale, se verifică la nivelul conducerii executive a Universității și se aprobă de Senatul universitar.

 

Art. 26

Departamentul are următoarele atribuţii:

  1. coordonează programele de studiu ce i-au fost repartizate de către Consiliul de administraţie, la propunerea Consiliului facultăţii;
  2. propune criteriile de admitere şi de absolvire pentru studenţii de la specializările pe care le coordonează;
  3. întocmeşte rapoartele de evaluare internă în vederea autorizării provizorii, acreditării sau evaluării periodice;
  4. elaborează, prin titularii de discipline, fişele disciplinelor predate de aceştia;
  5. elaborează şi implementează standardele şi procedurile de asigurare a calităţii activităţii didactice şi de cercetare la nivelul departamentului, conform standardelor ARACIS;
  6. propune scoaterea la concurs a unor posturi didactice şi de cercetare;
  7. propune finanţarea activităţilor studenţeşti, altele decât cele din procesul educaţional-formativ, conform legii;
  8. analizează cursurile, manualele şi alte materiale cu scop didactic şi propune editarea acestora;
  9. propune achiziţionarea de carte universitară şi de carte ştiinţifică;
  10. propune acordarea de titluri onorifice şi ştiinţifice unor personalităţi din Universitate şi din afara acesteia;
  11. propune organizarea manifestărilor ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;
  12. stabileşte atribuţiile personalului auxiliar şi răspunde de activitatea acestuia;
  13. elaborează anual un raport de activitate, ce se remite decanului până la data de 31 ianuarie a anului următor;
  14. asigură îndrumarea practicii studenţilor;
  15. propune componenţa comisiilor pentru examenele de finalizare a studiilor;
  16. propune cadrele didactice asociate şi avizează cererile de prelungire a activităţii peste vârsta de pensionare.

 

Art. 27

(1) La intervale de maximum 5 ani, în cadrul Universităţii, se va realiza evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobate prin ordin al ministrului de resort. Rezultatele evaluării și clasificării vor fi făcute publice, cel puţin, pe website-ul oficial al Universităţii.

(2) Senatul universitar, la propunerea Rectorului, pe baza evaluării interne menţionate la alin. (1), poate dispune reorganizarea sau desființarea departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenții.

(3) În cazul desfiinţării unui departament, cadrele didactice și de cercetare vor fi repartizate în cadrul celorlalte departamente ale facultăţii sau în cadrul altor facultăţi, pe baza opţiunii lor.

 

Art. 28

Activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, inovare, proiectare, consultanţă sau expertiză se poate desfășura în cadrul departamentelor, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară sau din străinătate.

 

Art. 29

(1) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este finanţată de la bugetul statului şi din venituri proprii.

(2) Conducerea facultăţii (decan, prodecani, membrii Consiliului facultăţii) are răspunderea stabilirii programelor de studiu derulate, a planurilor de învăţământ şi a formaţiilor de studiu şi dimensionează statele de funcţii şi normele didactice astfel încât să asigure lunar încadrarea în fondurile alocate.

(3) La stabilirea cotei alocate cheltuielilor generale, se vor lua în consideraţie atât necesităţile curente, cât şi efectuarea de investiţii strategice, în interesul întregii Universităţi.

(4) Universitatea poate beneficia, în condiţiile legii, de donaţii şi de sponsorizări. Donaţiile nominalizate se folosesc exclusiv conform dorinţei donatorului.

 

Art. 30

(1) Prevederile prezentei Carte sunt completate de norme şi de proceduri interne.

(2) Normele interne şi procedurile de sistem se aprobă de către Senat.

(3) Procedurile operaţionale se aprobă de către Consiliul de administraţie.

 

Capitolul 5

ORGANISMELE ŞI FUNCŢIILE DE CONDUCERE

 

Art. 31

(1) Structurile de conducere ale Universităţii sunt:

  1. Senatul universitar şi Consiliul de administraţie - la nivelul Universităţii;
  2. consiliul facultăţii - la nivelul facultății;
  3. consiliul departamentului - la nivelul departamentului.

(2) Funcțiile de conducere din Universitate sunt următoarele:

  1. rector, prorectori, director-general administrativ - la nivelul universității;
  2. decan, prodecani - la nivelul facultății;
  3. director de departament - la nivelul departamentului.

(3) Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) nu presupun prerogative de putere publică.

(4) Raporturile ierarhice la nivelul universității sunt următoarele:

  1. Rectorul este preşedintele Consiliului de administraţie şi are în autoritate, subordonare şi coordonare directă următoarele funcţii: prorector, director-general administrativ, decan, prodecan şi director de departament.
  2. Prorectorul are în autoritate, subordonare şi coordonare directă următoarele funcţii: decan, prodecan şi director de departament. Prorectorul are raporturi de colaborare cu alte funcţii de conducere existente la nivelul Universităţii.
  3. Directorul-general administrativ are în autoritate, subordonare şi coordonare directă funcţiile de conducere şi de execuţie existente la nivelul entităţii funcţionale pe care o conduce. Directorul-general administrativ are şi raporturi de colaborare cu toate funcţiile de conducere de la nivelul Universităţii şi al facultăţilor.
  4. Decanul are în autoritate, subordonare şi coordonare directă prodecanul, directorul de departament şi personalul didactic şi de cercetare din cadrul facultăţii. Decanul are în autoritate şi subordonare personalul administrativ şi didactic auxiliar din cadrul facultății. Decanul are raporturi de colaborare cu directorul-general administrativ, cu ceilalţi decani şi cu directorii departamentelor funcţionale, organizate la nivelul Universităţii.
  5. Prodecanul are în autoritate, subordonare şi coordonare directă directorul de departament şi personalul didactic şi de cercetare din cadrul facultăţii. Prodecanul are în autoritate şi subordonare personalul administrativ şi didactic auxiliar din cadrul facultății. Prodecanul are raporturi de colaborare cu directorul-general administrativ, cu ceilalţi decani şi cu directorii departamentelor funcţionale, organizate la nivelul Universităţii.
  6. Directorul de departament are în autoritate, subordonare şi coordonare directă toate cadrele didactice şi de cercetare cuprinse în respectiva structură. Directorul de departament are în autoritate şi subordonare personalul administrativ şi didactic auxiliar cuprins în respectiva structură. Directorul de departament are raporturi de colaborare cu ceilalţi directori de departamente.
  7. La nivelul Universităţii, există situaţii de dublă subordonare, după cum urmează:
    • personalul din secretariatele facultăţilor este subordonat atât decanului, cât şi secretarului-şef al Universităţii sau funcției corespunzătoare acestuia;
    • personalul nedidactic din facultăţi este subordonat atât decanului, cât şi direcţiei corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară, cu respectarea legislației în vigoare.

 

Art. 32

(1) Rectorul Universităţii se desemnează prin una dintre următoarele modalităţi:

  1. pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar nou-ales
    sau
  2. prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul Universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.

(2) Modalitatea de desemnare a rectorului se stabileşte cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul Universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din consiliile facultăţilor, prin referendum organizat conform metodologiei elaborate de Ministerul de resort.

(3) În cazul demiterii rectorului, modalitatea de desemnare a noului rector va fi aceeaşi ca la desemnarea rectorului demis.

(4) În funcţie de modalitatea aleasă prin referendum, se aplică procedura de desemnare a rectorului, conform metodologiei de alegeri, aprobate de Senat.

(5) Candidatul la funcţia de rector trebuie să deţină cel mai înalt nivel de recunoaştere universitară şi să se bucure de recunoaştere la nivel naţional şi internaţional.

 

Art. 33 INCOMPATIBILITĂŢILE FUNCŢIILOR DE CONDUCERE

(1) Incompatibilitatea reprezintă interdicţia de a exista raporturi ierarhice directe între personalul didactic, de cercetare sau auxiliar care ocupă o funcţie de conducere şi soţii, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestora. În conformitate cu prevederile legii, incompatibilitatea presupune şi interdicţii privind exercitarea concomitentă a unor funcţii şi demnităţi.

(2) Incompatibilităţile la nivelul Universităţii impun, conform legii, următoarele:

  1. interzicerea ocupării de către soţul/soţia rectorului, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia a următoarelor funcţii: prorector, director-general administrativ, decan, prodecan, director de departament şi contabil-şef;
  2. interzicerea ocupării de către soţul/soţia prorectorului, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia a următoarelor funcţii: director-general administrativ, decan, prodecan, director de departament şi contabil-şef;
  3. interzicerea ocupării de către soţul/soţia directorului-general administrativ, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia a următoarelor funcţii: director, contabil-şef, şef-serviciu, şef-birou;
  4. interzicerea ocupării de către soţul/soţia decanului, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia a funcţiei de prodecan, director de departament;
  5. interzicerea ocupării de către soţul/soţia prodecanului, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia, a funcţiei de director de departament;
  6. interzicerea ocupării de către soţul/soţia directorului de departament, afinii sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai acestuia, a unei funcţii în cadrul aceluiaşi departament;
  7. interzicerea evaluării directe a soţului/soţiei, afinilor ori a rudelor până la gradul al III-lea inclusiv;
  8. interzicerea soţilor, afinilor sau a rudelor până la gradul al III-lea de a face parte din aceeaşi structură de conducere.
  9. interzicerea persoanelor care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv de a ocupa concomitent funcții de conducere astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în Universitate;
  10. interzicerea numirii persoanelor în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.

(3) Personalul didactic, de cercetare şi didactic auxiliar care deţine o funcţie de conducere şi este ales pentru exercitarea unui mandat pe o altă funcţie de conducere, ce nu poate fi cumulată conform legii cu funcţia iniţială, are obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la ivirea incompatibilităţii, să opteze pentru una dintre cele două funcţii. Excepție fac funcțiile neremunerate din conducerea unităţilor de cercetare (laboratoare, centre de cercetare etc.).

(4) Nu pot face parte din comunitatea universitară persoanele care, prin orice mijloace, au adus atingere prestigiului şi bunei funcţionări a Universităţii, precum şi persoanele care au avut calitatea de titulari ai Universităţii şi au fost excluşi din această comunitate. Excluderea din comunitatea universitară se dispune prin hotărâre a Senatului.

 

Art. 34 CONFLICTE DE INTERESE

(1) Conflictul de interese reprezintă o situaţie, concretă sau posibilă, în care un cadru didactic, de cercetare sau didactic auxiliar ori o societate, la care acesta este asociat sau acţionar, are interese personale ori patrimoniale contrare sau neloiale Universităţii, exercitate astfel încât să influenţeze realizarea obiectivă a atribuţiilor funcţiei ocupate sau să afecteze votul în cadrul organelor colegiale de conducere.

(2) Personalul didactic, de cercetare şi didactic auxiliar titular este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

  1. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice, cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
  2. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice, care sunt soţul/soţia, afini sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;
  3. participă în cadrul aceleiaşi comisii sau al aceluiaşi organ colegial de conducere, constituite conform legii, cu alte cadre didactice, de cercetare sau didactice auxiliare, care au calitatea de soţ, afin sau rudă până la gradul al III-lea inclusiv;
  4. interesele sale patrimoniale, ale soţului, ale afinilor sau ale rudelor sale până la gradul al III-lea inclusiv pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei;
  5. desfăşoară activităţi în cadrul unor comisii de doctorat, de masterat sau de licenţă, organizate de către alte universităţi, fără aprobarea Consiliului de administraţie.

 

Art. 35

Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi a funcţiilor de conducere la nivelul Universităţii, al facultăţilor şi al departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe departamente și pe facultăţi.

 

Art. 36 NORME DE REPREZENTARE

(1) Numărul cadrelor didactice membre ale consiliului facultăţii este echivalentul a 25% din numărul total al cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate, obţinut prin rotunjire la întreg.

(2) Distribuirea locurilor în consiliul facultăţii se face cu respectarea principiului reprezentativităţii tuturor departamentelor.

(3) Componența consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în consiliul facultății sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, iar reprezentanții studenților sunt aleși prin vot universal, direct și secret de către studenții facultății.

(4) Numărul de senatori reprezentând departamentele se stabileşte şi se menţionează în metodologia de alegeri.

 

Art. 37

(1) Directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare, conform Metodologiei de alegeri.

(2) Decanii sunt selectați prin concurs public organizat de noul Rector și validat de Senatul universitar. La concurs pot participa candidații având avizul consiliului facultății, cu votul majorității simple a membrilor acestuia, pe baza unei metodologii. Consiliul facultății validează cel puțin 2 candidați.

(3) Prodecanii sunt desemnaţi de către decan, după numirea acestuia de către Rector.

(4) Rectorul emite deciziile de numire a prodecanilor după confirmarea acestora de către Senat.

(5) Consiliul şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă.

 

Art. 38

(1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare titular şi din 25% reprezentanţi ai studenţilor.

(2) Toţi membrii Senatului universitar, cadre didactice şi studenţi, vor fi aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi al cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor.

(3) Numărul cadrelor didactice şi de cercetare din Senatul universitar reprezintă 10% din numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare, din Universitate.

(4) Fiecare facultate este reprezentată în Senatul universitar proporţional cu numărul cadrelor didactice şi de cercetare titulare.

(5) Numărul senatorilor din departamentele unei facultăţi nu poate depăşi numărul de senatori alocat facultăţii.

(6) Numărul studenţilor membri ai Senatului este 1/3 din numărul senatorilor cadre didactice.

(7) Fiecare facultate este reprezentată în Senatul universitar de studenţi, proporţional cu numărul studenţilor din facultatea respectivă, dar nu mai puţin de un student.

(8) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituţiei de învăţământ superior şi a Consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în Senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor Senatului universitar.

(9) Studenţii au cel puţin un reprezentant în comisiile a căror activitate este legată de viaţa studenţească.

(10) Organizaţiile studenţeşti care reprezintă interesele studenţilor la nivel de comunitate universitară pot avea reprezentanţi de drept în forurile decizionale şi executive ale Universităţii.

(11) Studenţii senatori sunt aleşi de studenţii din fiecare facultate.

(12) Preşedintele Senatului numeşte vicepreşedintele, precum şi preşedinţii comisiilor Senatului.

 

Art. 39

Consiliul de administraţie al Universităţii este format din rector, prorectori, decani, directorul- general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul universităţilor unde salariaţii sunt organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele Consiliului de administraţie.

 

Art. 40

(1) Funcţiile de conducere de rector, prorector, decan, prodecan, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie nu se cumulează.

(2) În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, ocuparea funcției respective se va face prin aceeași procedură prin care a fost ocupată inițial. Până la finalizarea acestei proceduri, poziția va fi ocupată, prin numirea de către Rector a unei persoane cu calitatea de conducător interimar, pe o perioadă de maximum 3 luni. În cazul în care se vacantează funcția de Rector, poziția acestuia va fi ocupată de unul dintre prorectori, desemnat de Senatul universitar, până la organizarea noilor alegeri, dar nu mai mult de 3 luni.

 

Art. 41

(1) Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcţie de conducere, la nivelul unei unităţi/instituţii de învăţământ din cadrul sistemului naţional de învăţământ, pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.

(2) Durata mandatului de Rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de Rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.

(3) Funcţia de Rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.

(4) Mandatul Senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al Senatului universitar nu poate depăşi perioada de mandat a Senatului în care a fost ales, chiar dacă alegerea s-a făcut pe parcursul acestui mandat și nu la începutul acestuia.

(5) Senatorii informează și consultă departamentele în care au fost aleși asupra activității lor în cadrul Senatului.

(6) Pentru reprezentanţii studenţilor în Senat, durata mandatului este de 2 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori.

(7) Durata mandatului unui prorector/decan/prodecan/director departament este de 4 ani şi nu poate depăşi perioada de mandat, chiar dacă este ocupat succesiv de mai multe persoane.

 

Art. 42

(1) Hotărârile Senatului universitar, ale consiliilor facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, cu condiţia ca numărul celor prezenţi să reprezinte cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Pentru a asigura decizia, votul trebuie să fie cel puțin egal cu primul număr natural mai mare decât jumătate din numărul de votanți prezenți.

(2) În situaţia reconvocării din cauza neîndeplinirii condiţiei de cvorum, indiferent de numărul membrilor prezenţi, hotărârile luate cu majoritatea simplă a acestora vor fi considerate valide.

(3) Activitatea organismelor de conducere se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale, cele ale Cartei şi ale regulamentelor de funcţionare.

(4) Cu excepţia cazurilor strict prevăzute de legile în vigoare sau de reglementările proprii ale Universităţii, în toate celelalte situaţii modalitatea de votare pentru adoptarea unor hotărâri de către organismele de conducere este votul deschis.

 

Art. 43

(1) Structura administrativă a Universităţii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direcţii.

(2) Postul de director-general administrativ se ocupă prin concurs organizat de Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este Rectorul instituţiei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului de resort. Validarea concursului se face de către Senatul universitar, iar numirea pe post, de către Rector.

(3) Menţinerea în funcţie a directorului-general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susţinere executivă a planului managerial al noului Rector.

 

Art. 44

(1) Unităţile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităţilor respective.

(2) Universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.

 

Capitolul 6

ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR ŞI FUNCŢIILOR DE CONDUCERE

 

Art. 45

(1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi de deliberare la nivelul Universităţii.

(2) Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele şi reprezintă Senatul universitar în raporturile cu Rectorul.

(3) Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen şi pe comisii şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la iniţiativa preşedintelui Senatului, a Rectorului, a Consiliului de administraţie sau a cel puţin 1/3 din membrii Senatului universitar.

(4) Comisiile Senatului sunt stabilite prin hotărâri ale acestuia, cu atribuţii deliberative precizate prin regulamentele proprii şi aprobate prin hotărâri de Senat.

(5) Comisiile sunt formate din senatori şi pot fi completate, la propunerea preşedintelui Senatului, cu cadre didactice care nu au calitatea de senator, dar au competenţe dovedite în domeniul de acţiune al comisiei. Rapoartele de monitorizare elaborate de comisii sunt prezentate periodic şi discutate în Senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor Senatului universitar.

(6) Senatul universitar monitorizează activitatea conducerii executive și a serviciilor administrative.

(7) Senatul universitar aprobă folosirea unor însemne și simboluri proprii ale Universităţii.

 

Art. 46

(1) Atribuţiile Senatului universitar sunt:

  1. garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
  2. elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară şi Consiliul de administraţie, Carta universitară, precum şi modificările acesteia;
  3. aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea Rectorului;
  4. aprobă, la propunerea Rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea Universităţii;
  5. aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară;
  6. aprobă Codul de asigurare a calităţii şi Codul de etică şi deontologie profesională universitară, la propunerea Consiliului de administraţie;
  7. adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, la propunerea Consiliului de administraţie;
  8. aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea Universităţii, precum şi modificări ale acestora;
  9. încheie contractul de management cu Rectorul;
  10. controlează activitatea Rectorului şi a Consiliului de administraţie prin comisii specializate;
  11. validează concursurile publice pentru funcţiile de conducere;
  12. aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană;
  13. aprobă, la propunerea Rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza reglementărilor interne şi a legislaţiei în vigoare.

(2) De asemenea, Senatul îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

  1. elaborează strategia de dezvoltare a Universităţii şi propune Ministerului de resort înfiinţarea de noi facultăţi şi transformarea sau desfiinţarea celor existente;
  2. aprobă înfiinţarea sau desfiinţarea de: programe de studii, departamente, facultăţi, institute, centre, laboratoare, precum şi orice alte modificări ale structurii Universităţii;
  3. validează desfăşurarea alegerilor de la nivel de departament şi de facultate şi confirmă numirile în funcţiile de prorector şi de prodecan;
  4. validează concursul pentru ocuparea postului de director-general administrativ;
  5. confirmă organismele alese şi şefii unităţilor de cercetare-dezvoltare;
  6. analizează cifrele de şcolarizare propuse de consilii şi înaintează propuneri corespunzătoare Ministerului de resort;
  7. stabileşte formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora, cu respectarea standardelor de calitate, în concordanţă cu programul şi ciclul de studii, propuse de ARACIS şi aprobate de Ministerul de resort;
  8. aprobă curriculumul programelor de studii universitare;
  9. aprobă structura de buget a Universităţii şi avizează propunerile de buget şi investiţii pentru anul următor;
  10. aprobă statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare;
  11. validează, prin vot nominal deschis, hotărârile consiliilor facultăţilor privind rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice;
  12. aprobă, anual, la propunerea Consiliului de administraţie, prelungirea de activitate şi conferirea titlurilor onorifice, menţinerea/reîncadrarea în activitate a unor cadre didactice sau de cercetare după pensionare, în condiţiile legii, conform prezentei Carte, sau conferirea titlului onorific de Profesor Emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare;
  13. acordă titlurile de Senator de Onoare, Profesor Onorific şi Doctor Honoris Causa, în baza Metodologiei elaborate și aprobate de Senatul universitar;
  14. aprobă taxele universitare în toate situaţiile prevăzute de Lege;
  15. dezbate şi aprobă anual „Raportul asupra stării Universităţii”, întocmit de Rector şi îl face cunoscut comunităţii universitare;
  16. hotărăşte asupra suspendărilor din funcţii, la orice nivel, a organismelor alese;
  17. hotărăşte demiterea Rectorului, conform legii;
  18. în cazul revocării din funcţie a Rectorului de către Ministerul de resort, desemnează, în maximum 5 zile lucrătoare, un prorector înlocuitor al Rectorului, iar în termen de 3 luni finalizează procedurile vizând desemnarea unui nou Rector;
  19. aprobă înfiinţarea de societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii care contribuie la creşterea performanţelor Universităţii şi nu influenţează negativ activităţile educativ-formative, de cercetare şi de consultanţă;
  20. aprobă înfiinţarea de unităţi de cercetare, distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe perioadă determinată şi pe proiecte, cu autonomie şi statute proprii;
  21. aprobă numărul minim de credite necesar promovării anului universitar;
  22. aprobă prelungirea/întreruperea duratei programului de studii universitare de doctorat, cu 1-2 ani, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile;
  23. aprobă invitarea unor cadre didactice universitare şi a unor specialişti recunoscuţi, pe durată determinată, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. Evaluează şi aprobă gradul didactic al specialiştilor invitaţi, dacă aceştia nu au grad didactic universitar recunoscut în ţară;
  24. aprobă metodologia de cuantificare în ore convenţionale a activităţilor cuprinse în norma didactică;
  25. aprobă majorarea normei didactice săptămânale minime, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă legală;
  26. stabileşte, diferenţiat, norma universitară efectivă, în funcţie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenţilor şi de dimensiunea formaţiunilor de studiu;
  27. aprobă reducerea normei didactice cu cel mult 30% pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul Universităţii sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului de resort, la cererea acestora;
  28. aprobă susţinerea de către personalul titular al Universităţii de activităţi de predare şi de cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare;
  29. aprobă anul sabatic, la cererea profesorilor şi a conferenţiarilor titulari sau a directorilor de granturi care, timp de 6 ani consecutivi, au derulat granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi Universitate;
  30. stabileşte atribuţiile studenţilor doctoranzi;
  31. adoptă criteriile de evaluare pentru reînnoirea contractului de angajare pe perioadă determinată încheiat între Universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs, în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, cu respectarea prevederilor legale;
  32. aprobă metodologia de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, precum şi standardele specifice de ocupare a fiecărui post didactic, cu respectarea legislaţiei;
  33. aprobă metodologia de evaluare periodică a rezultatelor şi a performanţelor activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare;
  34. stabileşte, în funcţie de diponibilităţile financiare, raportul dintre numărul studenţilor şi numărul cadrelor didactice din Universitate.

(9) Hotărârile Senatului universitar sunt obligatorii şi definitive. Modificările se vor face doar cu abrogarea formei iniţiale şi publicarea formei noi.

(10) Foştii Rectori ai Universităţii sunt de drept Membri de Onoare ai Senatului. Aceştia pot participa numai la şedinţele festive ale Senatului universitar.

 

Art. 47

(1) Consiliul de administraţie al Universităţii asigură conducerea operativă a Universităţii. Acesta este condus de Rector. Rectorul poate invita la şedinţele Consiliului de administraţie reprezentantul sindicatului, reprezentanţii unor organizaţii studenţeşti sau orice altă persoană ce poate fi consultată în respectiva şedinţă.

(2) Consiliul de administraţie al Universităţii aplică deciziile strategice ale Senatului universitar şi exercită atribuţii specifice conferite de regulamentele în vigoare.

(3) De asemenea, Consiliul de administraţie al Universităţii:

  1. stabileşte în termeni operaţionali bugetul instituţional;
  2. aprobă execuţia bugetară şi bilanţul anual;
  3. aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
  4. avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către Senatul universitar de lichidare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea Universităţii sau care sunt ineficiente academic şi financiar;
  5. aprobă operaţiunile financiare care depăşesc plafoanele stabilite de Senatul universitar;
  6. propune Senatului universitar strategii ale Universităţii pe termen lung şi mediu şi politici pe domeniile de interes ale Universităţii;
  7. aprobă procedurile operaționale care descriu procesele sau activitățile care se desfășoară la nivelul unuia sau al mai multor compartimente, fără aplicabilitate la nivelul întregii Universități;
  8. avizează procedurile de sistem care descriu procesele sau activitățile ce se desfășoară la nivelul tuturor compartimentelor din cadrul Universității;
  9. avizează, anual, prelungirea de activitate şi conferirea titlurilor onorifice, menţinerea/reîncadrarea în activitate a unor cadre didactice sau de cercetare după pensionare, în condiţiile legii, conform prezentei Carte, sau conferirea titlului onorific de Profesor Emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare.

(4) Consiliul de administraţie al Universităţii se întruneşte, la iniţiativa Rectorului, ori de câte ori este nevoie.

(5) Hotărârile Consiliului de administraţie trebuie să respecte legislaţia naţională, Carta universitară și hotărârile Senatului universitar și trebuie să aibă la bază avizul de legalitate, motivat, al Biroului juridic al Universităţii.

 

Art. 48

(1) Conducerea executivă a Universităţii este realizată de Rector. Rectorul reprezintă legal Universitatea în relaţiile cu terţii.

(2) Rectorul este ordonatorul de credite al Universităţii.

(3) Rectorul are următoarele atribuţii:

  1. încheie contractul de management cu Senatul universitar;
  2. realizează managementul şi conducerea operativă a Universităţii, pe baza contractului de management;
  3. negociază şi semnează contractul instituţional cu Ministerul de resort;
  4. propune spre aprobare Senatului universitar structura şi reglementările de funcţionare ale Universităţii;
  5. propune spre aprobare Senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execuţia bugetară;
  6. prezintă Senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul privind starea Universităţii;
  7. conduce Consiliul de administraţie;
  8. numeşte pe post directorul-general administrativ, validat de Senatul universitar;
  9. alocă resursele Universităţii, prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante, conform contractului instituţional încheiat cu Ministerul de resort;
  10. aprobă fişa individuală a postului pentru personalul din Universitate (didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), după avizarea acesteia de către decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale, după caz;
  11. aprobă structura şi componenţa Comisiei de etică universitară, propusă de Consiliul de administraţie şi avizată de Senatul universitar;
  12. numeşte comisiile de analiză disciplinară în vederea cercetării faptelor legate de încălcarea îndatoririlor, potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului Universităţii;
  13. anulează, cu aprobarea Senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară;
  14. propune Senatului universitar, pe baza evaluării interne, reorganizarea sau desfiinţarea departamentelor ori a institutelor neperformante, fără a prejudicia studenţii;
  15. face publică oferta de şcolarizare a Universităţii prin declaraţie pe propria răspundere, cu respectarea normelor legale;
  16. numeşte prorectorii, pe baza consultării Senatului universitar;
  17. organizează concursul public pentru ocuparea funcţiei de decan şi numeşte decanii facultăţilor;
  18. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, cu Carta universitară şi cu legislaţia în vigoare.

(4) Când lipseşte din Universitate, Rectorul îl desemnează pe prorectorul care îl va înlocui.

(5) În situaţii de excepţie, Rectorul poate lua decizii fără consultarea membrilor Senatului, având obligaţia convocării imediate a acestuia. Situaţia de excepţie poate apărea numai atunci când este imposibilă convocarea Senatului.

(6) În cazul exercitării unei funcții de membru al Guvernului sau de secretar de stat, Rectorul are obligația de a se suspenda din funcție pe perioada exercitării respectivei demnități.

 

Art. 49

(1) Rectorul Universităţii are obligaţia să prezinte, în luna aprilie a fiecărui an, un raport privind starea Universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul Universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Pentru întocmirea raportului Rectorului privind starea Universităţii, decanii şi conducătorii celorlalte structuri din instituţie vor prezenta anual, până în prima zi lucrătoare a lunii martie, rapoarte despre starea structurilor coordonate.

(2) Raportul Rectorului va conţine în mod obligatoriu:

  1. situaţia financiară a Universităţii;
  2. situaţia fiecărui program de studii;
  3. situaţia personalului Universităţii;
  4. rezultatele activităţilor de cercetare;
  5. situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul Universităţii;
  6. situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
  7. situaţia posturilor vacante;
  8. situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile anterioare.

 

Art. 50

(1) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar, în condiţiile specificate prin contractul de management şi/sau dacă încalcă deontologia profesională şi administrativă;

(2) Senatul universitar va demite Rectorul doar după consultarea comunităţii academice, prin referendum, exclusiv pentru motivele enumerate la art. 50 alin (1) din Cartă. Rezultatul referendumului este obligatoriu.

(3) În cazul demiterii Rectorului, Senatul universitar, în maximum 5 zile lucrătoare de la data demiterii, va desemna un prorector pentru asigurarea interimatului. Prorectorul numit va reprezenta Universitatea și va deveni ordonator de credite. Senatul universitar este obligat să finalizeze procedurile de desemnare a noului Rector în termen de cel mult 3 luni, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 51

(1) Numărul prorectorilor din Universitate este cuprins între 5 și 8, în funcţie de resursele financiare și de necesităţile organizatorice şi de management ale Universităţii, în baza unei note de fundamentare.

(2) Prorectorii sunt numiţi de către Rector, în urma consultării Senatului universitar.

(3) Prorectorii exercită atribuţiile şi obligaţiile delegate de către Rector prin ordin scris.

(4) Prorectorii sunt responsabili în faţa Rectorului, a Consiliului de administraţie și a Senatului.

(5) Atribuţiile prorectorilor sunt următoarele:

  1. coordonează activităţile pentru care au fost numiţi de Rector;
  2. coordonează elaborarea documentelor necesare activităţii pentru care au fost numiţi de Rector;
  3. conduc Consiliul din subordine şi structurile executive;
  4. propun numirea şefilor din subordine;
  5. realizează legătura cu facultăţile şi cu departamentele, prin activităţile din domeniul pe care îl coordonează;
  6. prezintă anual Consiliului de administraţie un raport de activitate şi contribuția la realizarea programului managerial al Rectorului;
  7. conduc şedinţele Consiliului de administraţie, la nominalizarea Rectorului;
  8. au drept de semnătură, cu aprobarea Rectorului şi cu asumarea răspunderii personale şi publice;
  9. rezolvă toate problemele Universităţii care sunt asumate de Rector şi care sunt de competenţa acestora.

 

Art. 52

(1) Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii.

(2) Consiliul facultăţii funcţionează în plen şi pe comisii şi are următoarele atribuţii:

  1. aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
  2. aprobă programele de studii gestionate de facultate;
  3. controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
  4. elaborează strategia de dezvoltare a facultăţii.

(3) Alte atribuţii ale Consiliului facultăţii sunt:

  1. adoptă regulamentele de funcţionare a facultăţii;
  2. avizează planurile de învăţământ şi le supune spre aprobare Senatului;
  3. precizează sarcinile didactice şi de cercetare, în vederea întocmirii statelor de funcţii;
  4. avizează alegerea directorului de departament şi a şefilor unităţilor de cercetare;
  5. propune spre aprobare Consiliului de administraţie şi Senatului cifrele de şcolarizare;
  6. avizează statele de funcţii ale departamentelor, propunerile de scoatere la concurs a posturilor vacante şi aprobă comisiile de concurs pentru posturile didactice;
  7. aprobă, prin vot nominal deschis, hotărârile comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;
  8. stabileşte metodologiile cu privire la concursurile de admitere, la sesiunile de examene, la examenele de licenţă, precum şi modul de organizare a cursurilor postuniversitare;
  9. stabileşte criteriile specifice pentru evaluarea periodică a personalului didactic şi de cercetare din facultate;
  10. realizează analize de cursuri şi corelarea cursurilor;
  11. adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii pregătirii studenţilor, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii;
  12. propune Senatului acordarea titlurilor onorifice;
  13. stabileşte strategia cooperării academice interne şi internaţionale la nivel de facultate;
  14. dezbate şi aprobă anual „Raportul asupra stării facultăţii”, întocmit de către decan şi îl aduce la cunoştinţa membrilor facultăţii;
  15. propune angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori ori conferenţiari asociaţi invitaţi, avizaţi de consiliul departamentului;
  16. audiază candidaţii la concursul pentru ocuparea funcţiei de decan şi avizează minimum doi candidaţi;
  17. stabileşte măsurile necesare pentru armonizarea raportului dintre numărul studenţilor şi numărul cadrelor didactice din facultate.

 

Art. 53

(1) Consiliul facultăţii aplică hotărârile proprii, ale Consiliului de administraţie şi pe cele ale Senatului.

(2) Consiliul se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. Hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi, dacă numărul acestora reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor consiliului, majoritatea simplă fiind definită conform Art. 42.

 

Art. 54

(1) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi de conducerea facultăţii.

(2) Decanul are următoarele atribuţii:

  1. propune înmatricularea şi exmatricularea studenţilor facultăţii, semnează matricolele, diplomele, certificatele şi atestatele;
  2. poate propune anularea rezultatelor unui examen sau ale unei evaluări atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară şi dispune reorganizarea examenului;
  3. desemnează prodecanii după numirea sa de către Rector;
  4. prezintă anual consiliului facultăţii un raport privind starea facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
  5. conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile Rectorului, ale Consiliului de administraţie şi ale Senatului universitar ;
  6. propune, spre aprobare consiliului facultăţii, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
  7. răspunde, împreună cu directorii de departament, de selecţia, de angajarea, de evaluarea periodică, de formarea, de motivarea şi de încetarea relaţiilor contractuale de muncă ale personalului din facultate;
  8. avizează fişa individuală a postului pentru personalul facultății (didactic și de cercetare, didactic auxiliar şi de cercetare și nedidactic);
  9. răspunde în faţa Senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare;
  10. semnează acordurile încheiate cu alte facultăţi, cu institute sau cu departamente.

(3) Pe perioada absenţei sale din Universitate, decanul desemnează prodecanul care îl înlocuieşte.

 

Art. 55

(1) Numărul prodecanilor dintr-o facultate este cuprins între 1 și 5 și se stabilește în funcţie de resursele financiare, de activitățile specifice, de necesităţile organizatorice şi de management ale facultății, în baza unei note de fundamentare.

(2) Prodecanii sunt desemnaţi de către decan.

(3) Prodecanii exercită atribuţiile şi obligaţiile delegate de către decan şi coordonează comisiile de specialitate ale consiliului facultăţii.

 

Art. 56

(1) Prodecanii pot suplini decanul, cu avizul acestuia, în raporturile cu Universitatea, cu alte facultăţi, instituţii sau organisme.

(2) Prodecanii realizează legătura cu departamentele şi unităţile de cercetare din subordinea facultăţii.

(3) Prodecanii sunt responsabili în faţa consiliului facultăţii şi a decanului.

 

Art. 57

(1) Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului.

(2) În exercitarea acestei funcţii, acesta este ajutat de consiliul departamentului.

(3) Directorul de departament are următoarele atribuţii:

  1. răspunde de planurile de învăţământ, de statele de funcţii, de managementul cercetării şi de managementul calităţii departamentului;
  2. răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea relaţiilor contractuale de muncă ale personalului din cadrul departamentului;
  3. avizează atribuţiile întregului personal din cadrul departamentului;
  4. propune majorarea normei didactice a personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică sau echivalente, fără a depăşi limita maximă legală, în conformitate cu metodologia aprobată de Senat;
  5. propune completarea normei cu activităţi de cercetare, până la nivelul normei minime atunci când norma didactică nu poate fi alcătuită conform dispoziţiilor legale;
  6. răspunde în faţa Senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare;
  7. avizează angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori ori de conferenţiari asociaţi invitaţi.

(4) Directorul departamentului răspunde de asigurarea competitivităţii interne şi internaţionale a departamentului.

 

Capitolul 7

GESTIONAREA RESURSELOR UNIVERSITĂŢII

 

Art. 58

(1) Gestionarea resurselor Universităţii, care se referă la gestionarea resurselor financiare, a resurselor materiale şi umane, este realizată cu respectarea strictă a legislației în vigoare, în baza misiunii proprii, a strategiei instituționale, a structurii, a activităților, a organizării și a funcționării proprii, conform autonomiei universitare.

 

Art. 59 FINANŢAREA UNIVERSITĂŢII

(1) Universitatea funcționează ca instituţie finanţată din fondurile alocate de la bugetul de stat, din venituri extrabugetare şi din alte surse, potrivit legii. Toate resursele de finanţare sunt venituri proprii.

(2) Sumele din bugetul Ministerului de resort se alocă pe bază de contract, pentru finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

(3) Structura acestora se stabileşte prin lege şi prin contractul instituţional.

(4) Finanţarea de bază se asigură de către Ministerul de resort pe toata durata unui ciclu de studii, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu şi per limba de predare. 

(5) Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a Universității, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calităţii acestora.

(6) Finanţarea complementară se realizează de către Ministerul de resort prin:

  1. subvenţii pentru cazare şi masă;
  2. fonduri alocate pe bază de priorităţi şi norme specifice pentru dotări;
  3. alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale;
  4. fonduri alocate pe baze competiţionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară, conform prevederilor legale.

(7) Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul de resort pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii.

 

Art. 60

(1) Finanţarea Universităţii se realizează pe bază de contract încheiat cu Ministerul de resort, după cum urmează:

  1. contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, pentru fondul de dezvoltare instituţională, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii;
  2. contract complementar pentru finanţarea reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masă.

(2) Fondurile pentru burse şi protecţie socială a studenţilor se alocă în funcţie de numărul de studenţi români de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

(3) Universitatea poate suplimenta fondul de burse din venituri proprii extrabugetare.

 

Art. 61

Categoriile de cheltuieli eligibile şi metodologia de distribuire a acestora din finanţarea complementară şi suplimentară se stabilesc prin Hotarâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului de resort.

 

Art. 62 CONSTITUIREA ŞI UTILIZAREA FONDURILOR PROPRII

(1) Veniturile extrabugetare pot avea ca sursă taxele de şcolarizare plătite de studenţii care urmează studiile în regim cu taxă, donaţii, sponsorizări, prestări servicii de consultanţă şi editoriale, contracte de cercetare şi alte surse.

(2) Pot fi percepute taxe de la studenţii care urmează studiile în regim fără taxă pentru depăşirea duratei de şcolarizare prevăzută de lege, admitere, înmatriculare, reînmatriculare, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planului de învăţământ.

(3) Veniturile proprii ale Universităţii sunt utilizate eficient pentru realizarea misiunii asumate, pe baza necesităţilor şi oportunităţilor desprinse din diagnozele şi prognozele ce fundamentează procesul educaţional şi de cercetare.

4) Destinaţia veniturilor proprii se stabileşte de către Consiliul de administraţie şi se aprobă de Senatul universitar odată cu aprobarea bugetului anual şi vizează finanţarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltarea instituţională, prin investiţii în infrastructura necesară educaţiei şi cercetării etc. Din veniturile proprii sunt acoperite cheltuielile materiale şi cheltuielile cu salarizarea personalului didactic şi de cercetare.

(5) Universitatea poate constitui, din veniturile proprii, fonduri speciale de cercetare şi de dezvoltare şi poate cofinanţa proiecte individuale şi granturi europene.

 

Art. 63 ASOCIEREA CU INSTITUŢII PUBLICE ŞI ALŢI OPERATORI ECONOMICI PUBLICI SAU PRIVAŢI

(1) Universitatea poate încheia contracte cu instituţii publice şi/sau cu alte persoane juridice de drept privat pentru realizarea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau pentru creşterea nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. 

(2) Contractele de asociere sunt încheiate de Universitate în scopul realizării misiunii sale, întăririi prestigiului instituţiei prin contribuţii la dezvoltarea durabilă a regiunii.

 

Art. 64

(1) Universitatea poate constitui consorţii cu universităţi publice sau private acreditate sau/şi cu unităţi de cercetare-dezvoltare, în baza unor contracte de parteneriat, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Universitatea poate absorbi alte instituţii de învăţământ superior de stat sau poate fuziona prin comasare cu alte structuri universitare, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Consorţiile universitare, parteneriatele sau fuzionările sunt organizate astfel încât să se asigure realizarea misiunii Universităţii, să se asigure criteriile şi standardele de calitate, să se gestioneze în mod eficient activităţile de învăţământ, cercetare şi transfer tehnologic şi să se asigure sprijinul financiar şi administrativ adecvat membrilor comunităţii universitare. 

 

Art. 65

(1) Universitatea poate înfiinţa, singură sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii cu aprobarea Senatului, conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor Universității și să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ, de cercetare și de consultanță.

(2) La constituirea societăţilor comerciale, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, Universitatea poate contribui cu bani, cu brevete de invenţie, cu drepturi de proprietate intelectuală sau în oricare altă modalitate permisă de legislaţia în vigoare.

 

Art. 66

(1) Patrimoniul propriu este gestionat de Universitate, conform legii.

(2) Universitatea are următoarele drepturi asupra bunurilor din patrimoniul propriu:

  1. drept de proprietate, drept de folosinţă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat şi altele asemenea ori drept de administrare, în condițiile legii;
  2. drepturi de creanţă izvorâte din contracte, convenţii sau hotărâri judecătoreşti;
  3. drepturi subiective asupra bunurilor din domeniul public al statului, care pot fi drepturi de administrare, de folosinţă, de concesiune ori de închiriere, în condiţiile legii.

(3) Patrimoniul Universității este inalienabil, insesizabil şi imprescriptibil şi nu poate fi înstrăinat.

 

Art. 67 COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

(1) Universitatea urmăreşte dezvoltarea cooperării în domeniul academic şi în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării şi inovării, cu universităţi de prestigiu din întreaga lume, cu institute de cercetare-dezvoltare precum şi cu organizaţii/asociaţii internaţionale cu caracter academic şi neacademic.

(2) Cooperarea internaţională presupune:

  1. dezvoltarea relaţiilor internaţionale de colaborare cu alte universităţi, institute de cercetare-dezvoltare sau organizaţii internaţionale cu caracter academic, pe bază de acord;
  2. facilitarea mobilităţilor inter-universitare atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenţi;
  3. atragerea unui număr mai mare de studenţi străini la programele de studii organizate în Universitate;
  4. afilieri la organizaţii cu profil academic şi/sau societăţi ştiinţifice internaţionale;
  5. participarea la programe de cercetare şi culturale internaţionale;
  6. participarea la competiţii internaţionale;
  7. participarea la manifestări ştiinţifice internaţionale;
  8. organizarea de manifestări cu participare internaţională;
  9. invitarea de specialişti din alte ţări la manifestările ştiinţifice organizate de Universitate şi în calitate de visiting profesor;
  10. participarea la programele de mobilitate internaţională, inclusiv Erasmus+;
  11. orice activitate legală care are ca obiectiv şi ca rezultat excelenţa academică şi îmbunătăţirea imaginii internaționale a Universităţii.

 

Art. 68 RELAŢIA CU SINDICATELE ŞI CU ORGANIZAŢIILE STUDENŢEŞTI

(1) Structurile de conducere ale Universităţii promovează dialogul social în relaţia cu sindicatul reprezentativ al cadrelor didactice şi de cercetare, al cadrelor didactice auxiliare și al personalului nedidactic, bazat pe transparenţa decizională, pentru realizarea unui consens instituţional.

(2) Relaţia structurilor de conducere ale Universităţii cu organizaţiile studenţeşti recunoscute instituțional se bazează pe principiul educaţiei centrate pe student, pe principiul transparenţei decizionale şi al respectării drepturilor şi libertăţilor studenţeşti.

(3) Organizaţiile studenţeşti recunoscute instituţional sunt reprezentate la nivelul tuturor organelor de conducere, participând activ la luarea deciziilor. Organizaţiile studenţeşti sunt consultate în privinţa elaborării politicilor şi strategiilor Universităţii referitoare la îndeplinirea misiunii acesteia de educaţie şi de cercetare.

(4) În funcţie de resursele disponibile, Universitatea poate susţine financiar şi logistic organizaţiile studenţeşti recunoscute instituţional în activităţile pe care le organizează: cercetare ştiinţifică, conferinţe, şcoli de vară etc. Organizaţiile studenţeşti recunoscute instituţional sunt partenere în toate acţiunile întreprinse de Universitate, care vizează promovarea imaginii acesteia sau demersuri de cercetare ştiinţifică şi parteneriate naţionale şi internaţionale. 

(5) Organizațiile studenţeşti recunoscute instituţional sunt partenerele Universităţii în organizarea şi în desfăşurarea alegerilor la nivelul Universităţii, având reprezentanţi în comisiile constituite în acest sens.

 

Art. 69

(1) Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:

  1. principiul nediscriminării, orice discriminare directă sau indirectă faţă de studenți în mediul universitar fiind interzisă;
  2. principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământul superior de stat - exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, de seminar sau al orelor de laborator; consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele cărţi de specialitate şi publicaţii ştiinţifice; acces la datele referitoare la situaţia şcolară personală;
  3. principiul egalității de șanse;
  4. principiul coparticipării la decizie;
  5. principiul libertăţii de gândire și de exprimare;
  6. principiul transparenţei şi al accesului la informaţii;
  7. principiul protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

 

Art. 70

(1) Drepturile și obligațiile studenților sunt stipulate în Codul drepturilor și obligațiilor studenților, precum și în alte regulamente interne.

(2) Studenţii au dreptul să înfiinţeze în Universitate ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formaţii artistice şi sportive, organizaţii, precum şi publicaţii recunoscute instituțional, cu respectarea legii.

(3) Studenţii îşi aleg în mod democratic, prin vot universal, direct şi secret, reprezentanţii în Consiliul facultăţii, în Senat şi în Consiliul de administraţie. Organizarea şi logistica se fac în colaborare cu facultăţile în care se organizează alegerile pentru studenţi.

(4) Studenţii pot înființa asociaţii studenţeşti pe facultăţi, în vederea reprezentării judicioase şi echilibrate a tuturor specializărilor în organele colective de conducere. Aceste organizaţii solicită recunoaştere instituţională care se avizează la nivelul Consiliului facultăţii, la nivelul Consiliului de administraţie şi se aprobă de Senatul universitar. În condiţiile în care aceste organizaţii cu recunoaştere instituţională există, ele vor deveni responsabile de alegerile care se organizează pentru studenţi la nivelul respectivei facultăţi.

(5) Studenţii au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organizaţiile studenţeşti legal constituite şi/sau ca reprezentant al studenţilor în structurile decizionale de la nivelul facultății/Universității.

(6) Studenţii sunt reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din Universitate. 

(7) Studenții au acces la resursele informaționale cu caracter științific puse la dispoziție de Universitate, precum și la datele referitoare la situaţia şcolară personală.

(8) Studenţii au dreptul de a participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite de studii transferabile, în condiţiile stabilite de Senatul universitar.

(9) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiţionat de către conducerea Universităţii sau a facultăţii.

 

Art. 71

(1) Activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare şi inovare, activitățile tehnice, cultural-artistice şi sportive studenţeşti sunt susţinute prioritar de către Universitate, în funcţie de resursele financiare.

(2) Statutul de student cu taxă se modifică în condiţiile stabilite prin regulament aprobat de Senatul universitar.

(3) Universitatea poate asigura, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masă, de cazare şi de transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.

(4) Universitatea poate asigura, prin parteneriate încheiate cu instituţii şi cu autorităţi publice, cu institute de cercetare-dezvoltare şi cu agenţi economici de stat sau privaţi, desfăşurarea practicii studenţeşti.

 

Capitolul 8

REGLEMENTĂRI PRIVIND MODALITĂŢILE DE REVOCARE A FUNCŢIILOR DE CONDUCERE

 

Art. 72

(1) Persoana aflată într-o funcţie de conducere, obţinută prin alegeri, poate fi revocată prin procedura inversă folosită pentru alegere, la iniţiativa a 1/3 din numărul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie.

(2) În cazul funcţiilor de decan şi de prodecan, demiterea, respectiv revocarea din funcţie se pot face după cum urmează:

  1. pentru decan, propunerea de revocare se face de către Rector, pentru neîndeplinirea cerinţelor impuse prin Carta Universităţii, cu avizul Senatului.
  2. pentru prodecan, propunerea de revocare se face de către decan, după consultarea Consiliului facultăţii.

 

Art. 73

(1) Rectorul poate fi revocat din funcție de ministrul de resort, în condițiile legii.

(2) Revocarea din funcţie a Rectorului se face în următoarele situaţii:

  1. dacă pe parcursul exercitării mandatului sunt încălcate condiţiile legale de ocupare a funcţiei;
  2. dacă pe parcursul exercitării mandatului intră sub incidenţa setului de incompatibilităţi şi/sau conflicte de interese, conform Cartei.

(3) Procedura de revocare din funcţie a Rectorului de către ministrul de resort este cea prevăzută de legislația în vigoare.

(4) În cazul revocării din funcţie a Rectorului, Senatul este obligat ca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării, să desemneze un prorector pentru a asigura interimatul. Prorectorul numit va reprezenta Universitatea şi va deveni ordonator de credite.

(5) În cazul revocării Rectorului, Senatul universitar este obligat să finalizeze procedurile de desemnare a noului Rector, în termen de cel mult 3 luni, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(6) Prorectorii pot fi revocaţi din funcție de către Rector, după consultarea Senatului.

 

DISPOZIŢII FINALE

 

Art. 74

Prin conţinutul şi consecinţele sale, CARTA Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi instituţionalizează principiul autoconducerii la toate nivelurile de competenţă şi în toate segmentele vieţii universitare.

 

Art. 75

(1) CARTA universitară se elaborează şi se adoptă de către Senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară.

(2) CARTA universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului de resort privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare.

(3) Procedura de modificare a CARTEI se iniţiază în oricare dintre următoarele situaţii:

  1. la propunerea consiliilor a cel puţin o treime din numărul facultăţilor din Universitate;
  2. la iniţiativa unei treimi din membrii Senatului;
  3. la sesizarea Rectorului, în cazul apariţiei unui act normativ care impune modificarea CARTEI.

(4) Propunerile de modificare a CARTEI vor fi aduse la cunoştinţa membrilor comunităţii academice cu cel puţin 20 zile înainte de supunerea acestora spre aprobare.

 

Art. 76.

Prezenta CARTĂ a fost adoptată de Senatul Universității „Dunărea de Jos” din Galați la data de 14 iulie 2011, modificată de Senatul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, la data de 1 martie 2012 și la data de 14 aprilie 2022.

 

Facebook Twitter LinkedIn Vkontakte Email