„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma Academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, despre Mihai Eminescu. De altfel, Academicianul a și militat pentru ca ziua de naștere a poetului național, personalitate reprezentativă pentru identitatea românească, să devină Ziua Culturii Naţionale.

Numit de către Ibrăileanu „părintele literaturii artistice române” și „cel dintâi care a dat un stil sufletului românesc”, Eminescu este văzut de Constantin Noica drept „omul deplin al culturii române” - „Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filosofie posibile, e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot”.

În 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care 15 ianuarie a devenit Ziua Culturii Naţionale, celebrând pe Mihai Eminescu, a cărui operă complexă rămâne etern în actualitate, un model estetic și cultural de anvergură europeană. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit, din anul 2012, Ziua Naţională a Culturii şi în Republica Moldova.

Opera scriitorului național trăiește prin relecturi și revizitări critice ale textelor, lucru pe care Facultatea de Litere de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați îl propune cu prisosință, atât la programele de licență, cât și la programele de masterat și doctorat.

La 28 octombrie 1948, Mihai Eminescu a fost desemnat Membru postmortem al Academiei Române, iar din anul 2000, Asteroidul 9495 îi poartă numele.