La 24 ianuarie este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române. Momentul marchează data la care (24 ianuarie 1859) Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti, după ce, la 5 ianuarie 1859, fusese ales domn al Moldovei.

Unirea principatelor a fost pregătită de un întreg proces, început la 1848, bazat pe apropierea economică și culturală a Țării Românești și Moldovei, desăvârșit  prin alegerea colonelului moldovean ca domnitor în ambele principate. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas în direcția realizării unui stat naţional unitar român și a deschis calea spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Considerată o perioadă optimă pentru dezvoltarea și modernizarea României, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși de scurtă durată, a avut beneficii foarte mari, creându-se la acea vreme primul Parlament unic al României și primul guvern unitar. Totodată, trebuie să amintim reformele lui Cuza, fără de care nu am fi avut astăzi o Românie modernă: secularizarea averilor mănăstirești, reforma electorală, reforma învățământului, legea agrară sau statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris. La finalul domniei lui Cuza, în 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a consolidat Unirea, iar prin Constituția adoptată, Principatele Unite au luat oficial numele de România, la 1 iulie 1866.

„Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o așteaptă de atât de mult timp,'' o spune chiar Alexandru Ioan Cuza.

Senatul României a adoptat, la 2 iunie 2014, proiectul de lege prin care ziua de 24 ianuarie devine sărbătoare naţională. În această zi, la Galați, locul unde Cuza a fost pârcălab, oamenii se strâng, ca în toate orașele mari ale țării, la statuia domnitorului și se prind într-o Horă a Recunoștinței.