UGAL

Traian Florea
„Pesimistul vede dificultăţi în orice oportunitate. Optimistul găseşte oportunităţi în orice dificultate” (Winston Churchill). Da...aşa era Profesorul Traian Florea: un optimist! Un optimist care a găsit întotdeauna calea de rezolvare şi răspunsul la orice provocare. Provocări ştiinţifice şi provocări uriaşe ale vieţii Domniei Sale. Şi asta deoarece Domnul Profesor era o personalitate ştiinţifică, o autoritate, un nume de referinţă în domeniul Chimiei şi nu numai, corelate cu o vocaţie fantastică către ştiinţă.

Profesorul Traian Florea a fost, deopotrivă, cercetător, filozof, om de cultură, fin psiholog, dezinvolt, ironic, sincer – uneori excesiv de sincer, dar, mai presus de toate, o personalitate complexă şi completă care a jucat rolul de arhitect în marea catedrală academică de la Galaţi.
 
Forţa Profesorului Florea a fost cuvântul care luminează întunericul minţii precum candela noaptea Învierii, iar puterea sa creatoare l-a condus din tainele chimiei până în agora elenă a dialogurilor lui Platon, de pe treptele istoriei universitare româneşti până la metafora poeziei, fără odihnă, neostoit.
 
Cuvântul care scormoneşte măruntaiele ştiinţei l-a îndemnat să lege şi să dezlege moleculele alimentelor, punându-le nume, sens, şi făurindu-le rost. Tot ce-a desluşit în tainele Chimiei organice, Chimiei alimentelor şi Tehnologiei Chimice au fost transmise, mai departe, studenţilor săi de la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu şi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.
 
Profesorul nostru a fost întotdeauna iscoditor, atent, vulcanic şi ironic, putând răspunde astfel tumultului vieţii pe pământ. Din când în când, tandru şi filozof, evada din lumea reală, uneori apropiindu-se de Dumnezeu prin cunoaştere.
 
În plină Săptămână Luminată a zărit poarta deschisă spre cer şi s-a hotărât să meargă la Dumnezeu să-i ceară îngăduinţă să caute formula veşniciei.
 
A fost ultima lui glumă de moldovean înţelept şi hâtru, să plece în grabă de lângă noi, fără nicio avertizare prealabilă.
 
Profesorul nostru a plecat în ceruri să predea cursuri la îngeri şi, prin forţa dumnezeiască, cuvintele lui să devină „cuvinte bune de mâncat”.
 
Apoi a venit anunţul, sec şi trist, într-o zi ploioasă luminată de Sfintele Sărbători Pascale, iar noi am rămas din nou mai săraci şi l-am plâns.....
 
Domnul Profesor universitar Traian Florea va rămâne în inima şi sufletul tuturor celor pentru care a reprezentat un exemplu de profesionalism în cercetarea ştiinţifică şi pentru generaţii întregi de studenţi, un bun colaborator şi, nu în ultimul rând, un foarte bun prieten.
 
Lumea academică gălăţeană transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate.
 
Mulţumim, Domnule Profesor…
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Facebook Twitter LinkedIn Vkontakte Email